Vei intalni strainul din visele tale este confirmarea unei dorinte apriori, o promisiune, o previziune mantuitoare. Pentru ca sufletul sa consume pe deplin aceasta fraza, el trebuie sa stie.

Si atunci intreaba cand? Poanta woody alleniana sau mai degraba a sortii este ca acets lucru se va intampla, ei bine… niciodata. Cel putin pentru personajele din cel mai recent film al regizorului american.

Titlul este o fraza plina de certitudine, este o promisiune clara, o previziune ce contrasteaza puternic cu starea de nesiguranta, neliniste si frustrare ce domina majoritatea personajelor din cel mai nou film al lui Woody Allen. Femeile si barbatii din You Will Meet A Tall Dark Stranger traiesc in Londra, sunt inteligente, au o cultura cel putin medie, au aspiratii sau cariere si cu toate astea, nevoia stringenta din vietile lor ii face sa se poarte complet haotic. Iar acea lipsa este, desigur, iubirea. Vocea naratorului ne-o prezinta pe Helena (Gemma Jones) care, parasita dupa cateva zeci de ani de casnicie de sotul ei, Alfie (Anthony Hopkins) ajunge la prima ei intalnire cu o clarvazatoare. Aflam ca a incercat sa se sinucida, ca merge si la psiholog, dar, cu toate acestea, nici una dintre metodele de mai sus nu i-a asigurat linistea de care are nevoie. Helenei nu ii trebuie mult timp si nu mai mult de o gura de whisky pentru a povesti cu un criticism lejer despre fostul sot, despre fata ei (Naomi Watts) si casnicia acesteia. Sally, fiica Helenei lucreaza pentru Greg (Antonio Banderas) in cadrul unei galerii de arta, iar Roy (Josh Brolin) este un romancier cu o prima carte publicata, de success care nu se poate urni sa scrie cel de-al doilea roman. Ideea principala este ca toti cauta strainul sau straina din vise, in locuri sau mai bine zis persoane mai mult sau mai putin potrivite. Alfie se casatoreste cu o prostituata blonda, tanara, al carei scop in viata devine sa il sece de bani pe batranul ei sot, Roy se indragosteste de vecina din blocul de vizavi, Sally incearca in van sa il convinga pe seful ei ca ar face un cuplu reusit.

You Will Meet a Tall Dark Stranger este un film la care razi, pana in momentul in care iti aduci aminte ca ai fost in cel putin una dintre situatiile penibile din film. Filmul este, cadru cu cadru, specific lui Woody Allen. Personajele sunt atat de normale, incat slabe sanse sa nu te regasesti in cel putin unul dintre ele- in naivitatea, frustrarea, cautarea, in toate acele sentimente pe care le simti cand exista un gol. Woody Allen incearca sa ne spuna, in stilul nevrotic caracteristic ca :

Traim intr-o perpetua definire a iubirii, a etapelor unei relatii, a pasilor pe care trebuie sa ii urmam pentru a-l cuceri si tine pe celalalt langa noi, insa nu ne putem debarasa de fuckupurile pe care le facem, adica de noi… Incep sa cred ca problema contemporana nu este ca nu gasim pe cineva (si ma refer la situatii mai complexe decat te duci intr-un bar, bei si agati). Adevaratele complicatii apar in momentul in care proiectam strainul din vise asupra unei persoane care nu are nimic de-a face cu ceea ce ne dorim sau cu ceea ce avem nevoie- portretul robot al strainului din vise nu e construit de noi, ci de factori externi. Spune-I cuiva ca va intalni strainul/a din vise si urmatorea intrebare va fi: cand? Iar raspunsul cel mai probabil oferit de viata va fi “niciodata”. Problemele apar atunci cand inca suntem in faza de negare. Si ramanem acolo mult timp.

Pe aceeași temă: