RIP your heart out, dear, pare ea sa spuna, din fiecare fotografie, din fiecare scancet imprimat pe film. Asa o vad, asa mi-o imaginez pe Alison Brady. Running with scissors from reality.
Was it the blindness that killed her?
“Creez ca sa stimulez dorinte inconstiente, ca sa aduc la suprafata emotii intime, ghidate de o dinamica ce balanseaza intre realitate si fantezie”, spune newyorkeza Alison Brady despre fotografiile ei.
the pain of consience?
or her job?
Suprarealism tenace, explorator al acelor zone ale constiin’ei pe care adesea ne ferim sa le expunem, sa le aducem la suprafata, de teama criticii celor din jur. Alienarea, dementa si singuratatea transanta, asa cum exista in fapt, si nu asa cum ne sunt prezentate in cultura contemporana, fac obiectul imaginilor pline de culoare ale artistei. Concentrandu-se pe expresivitatea anxietatii, a nevrozei si a pierderii identitare intr-un ansamblu social care face integrarea tot mai dificila si ne modeleaza personalitatile adesea negativ, Brady transmite un adevar negresit. Folosindu-se de redarea conflictelor din subconstientul fiecaruia dintre noi in termeni vizuali, Brady incearca sa creeze dihotomii intre senzualitate si decadenta, frumusete si auto-distrugere, acceptare si auto-ironie.
Am I sane or am I crazy?, she asked
“Fiecare dintre noi s-a confruntat cu traume, de mica sau mare intensitate, intr-un punct al vietii. Fie ca a fost vorba de un accident sau o ruptura afectiva sau sociala, aceste experiente sunt permanente generatoare ale unor rani profunde”, explica ea. Brady isi relationeaza arta de teoria freudiana potrivit careia un eveniment traumatic tinde sa revina in viata noastra si sa ne urmareasca discret sau furtunos, daca nu a fost solutionat. Punand in cumpana problema pastrarii identitatii, Brady ne intreaba, de fapt, “Ce inseamna, de fapt, normalitatea?”
Did I forget to breathe most of the time?

Or have I gotten all swollen up from his kiss with a fist on my hip?
Intregul ei portofoliu aici, iar o parte din lucrari pot fi admirate extatic, ingaduitor, cu cinism sau cu blandete, la galeria Massimo Audiello, daca aveti drum prin NY.












