Stii treaba cu pisica și bolul de smantana? Cam așa stau lucrurile și atunci cand te bate gandul sa revii la fost/fosta. Poate pe moment ți se pare o posibilitate ce nu merita trecuta cu vederea, dar pe termen lung riști sa ramai cu o farfurie goala in fața.
Revazand acum cateva zile, din intamplare, comedia romantica Hitch, mi-am dat seama ca, pana si intr-o relatie intima, oamenii au nevoie de training si de consultanti de specialitate pentru a reusi.
Prietena mea cea mai buna trece printr-o situatie: nu stie daca sa riste inceputul unei noi relatii (cu riscurile de rigoare) sau sa il accepte pe fostul prieten in viata ei, cu avantajele de rigoare, bineinteles.
Nestiind nici eu cum sa o ajut exact, am stat si m-am gandit care sunt punctele pro si contra. Evident, problema nu se poate pune atat de simplist. Oamenii sunt diferiti, femeile si barbatii gandesc radical diferit, si nu in ultimul rand probabil cel mai important factor este greseala de la care a pornit despartirea.
Un tip care si-a inselat o fosta iubita prezinta un risc mai mare decat unul care este imatur emotional sau care are niste defecte de fabricatie, la care, cu putin efort, poti lucra pe parcursul relatiei. Dar ce faci atunci cand te-ai despartit din cauza unei “nepotriviri de caracter”, iar apoi realizezi ca nu reusesti sa te mai “potrivesti’ prea bine cu nimeni altcineva?
Contra:
- nu va mai fi niciodata ca la inceput: unele relatii pur si simplu nu rezista momentului in care magia de la inceput a disparut. Nu ai nevoie sa te supui din nou unui proces indelungat de suferinta pentru a invata o lectie veche.
- nu o faci pentru motive corecte: familiaritatea pe care o stii deja te poate duce inapoi la obiceiuri gresite. De exemplu, te recombini cu un ex pentru ca te simti prea singura. Gresit! Asta se traduce prin sex fara o relatie onesta sau stabila.
- te poate face sa suferi din nou: aici intervine un tipar comportamental pentru care e nevoie de multa vointa pentru a-l strabate. Daca te-a inselat o data, o va face si a doua oara. Asa ca, dupa ce ca vei suferi, te vei simti si fraiera ca ai facut aceeasi greseala.
- va crede ca detine controlul in relatie. Si nu vrei asta: un om mai putin sensibil va profita de aceasta flexibilitate.
- nu iti oferi spatiu ca sa cresti/evoluezi. Cand esti singur, intalnesti oameni noi si situatii interesante. Daca te zbati in aceeasi formula nu apuci sa cunosti pe cineva mai bun. Tu singura iti vei nega de fapt aceasta oportunitate.
Pro:
- Toti meritam a doua sansa. Adevarata putere se zice ca sta in iertare. Nu trebuie insa sa iti creezi asteptari. Rezuma-te la a-l iubi pentru cine si ce este cu adevarat, nu ce ai vrea tu sa fie. Daca poti. Daca nu, pleaca.
- despartirea l-a facut sa devina un om mai bun. Realitatea cruda a vietii fara partenerul pe care il iubesti te poate aduce cu picioarele pe pamant. Suferinta provocata de pierderea celui drag te trezeste si te motiveaza in a nu face aceeasi greseala de 2 ori.
- Nu este bine sa regreti. Decat sa regreti ceva ce n-ai facut si despre care sa te intrebi cum ar fi fost, mai bine regreti ceva ce ai facut. Sau deloc.
Uneori o despartire poate avea efectul unui dus rece. Te opresti, faci un pas inapoi si iti reevaluzei prioritatile. Daca cresterea personala prin care treci pe perioada despartirii este complementara, atunci poti sa risti acest lucru. Poate functiona foarte bine pe termen lung. Daca cei doi parteneri se iubesc.
Concluzia: este mult mai riscant sa reiei o relatie dupa o despartire decat sa tii persoana respectiva la distanta de viata ta. Dar cine nu risca nu castiga, nu-i asa?
