Sunt obiecte care nu au cum sa nu iti trezeasca amintiri. Te intrebai tot timpul de ce tine mama ta hidosenia pe peretele dormitorului, oare ce i se parea atat de frumos la scena aceea lacrimogena desprinsa parca din telenovele?

E adevarat ca pana la urma a renuntat la „rapire” dar…cat de mult i-a luat sa isi dea seama ca sunt niste kitch-uri ordinare! Acum nimeni nu mai vorbeste despre popularele carpete cu “Rapirea din Serai”, visul decorativ al tuturor gospodinelor din anii ’70-’80 comunisti si produs popular in epoca de tranzitie la democratie. Ce reprezinta de fapt aceasta carpeta?

La origine, “Rapirea din Serai” este o opera scrisa de W.A Mozart a carei actiune se desfasoara in Turcia otomana. Au fost necesare cateva secole pentru ca “Rapirea din Serai” sa se desprinda de zona culturii inalte si sa se teasa pe covoarele de perete fabricate si comercializate pe banda rulanta de  fabricile textile turcesti si romanesti din zilele noastre.   Legenda spune ca vestitele carpete cu scene “arabesti” au ajuns  in Romania prin intermediul muncitorilor romani plecati la munca in Libia pe timpul lui Nea Nicu. In anii ’70 Ceausescu dezvoltase o relatie de prietenie cu dictatorul Libiei, Muammar al-Gaddafi si astfel, in urma unor vizite la nivel inalt au aparut inevitabil si acorduri economice de schimb intre Romania si Libia. Se pare ca si legendele au samburele lor de adevar…

In comunism carpeta turceasca si-a gasit locul de cinste in cultura de masa alaturi de alte obiecte de decoratie interioara iubite de clasa muncitoare: mileul si bibeloul. Revolutia din 1989, piata libera si capitalismul de cumetrie au amplificat relatiile culturale romano-turcesti (re)lansate indirect in comunism. La inceptul anilor 90 multi romani cu “spirit capitalist” au inceput sa faca bisnita cu produse cumparate din bazarurile turcesti. Plecau mai multi “intreprinzatori” cu autocarul, se tocmeau la sange cu negustorii turci la fata locului si apoi se intorceau invingatori cu produse tocmai bune de specula in Romania. Nu radeti, de la bisnita cu chilipiruri turcesti a plecat si vestitul milionar din epoca tranzitiei Ilie Alexandru, supranumit J.R Ewing de Romania, cel care a ridicat la Slobozia o replica a ranch-ului din filmul-cult al unei intregi generatii-Dallas. Si, ca sa supralicitam popularitatea “Rapirii din Serai”, chiar si actorul britanic Hugh Grant a declarat ca in trecutul sau a incercat sa faca bisnita cu modele de covoare din Turcia dar ca, din pacate pentru negotul lui, a fost “prins” cu marfurile ascunse in geamantan la intoarcere de vamesii englezi.

Pe langa “Rapirea din Serai” au mai ajuns pe meleagurile mioritice “prinse” in plin capitalism salbatic si alte nastrusnicii turcesti precum covoarele orientale, sobele pe butelie, cuptoarele electrice de facut placinta si bineinteles, „nepretuitul” aur turcesc de 14 karate deosebit de apreciat de amatorii romani de bijuterii. O intreaga divizie de unelte si cultura neo-otomana a atacat din plin pe parcursul deceniului noua gusturile artistice, modele si realitatea romanilor de rand. Sunt sugestive imaginile de la stiri de acum cativa ani cu sate si orase desupra carora pluteau adevarate paduri de “ligheane” si “gratare” turcesti, improvizatii cu care romanasii prindeau fara sa plateasca un sfant TVR 1, Antena 1, Pro TV si, cu noroc daca erai aproape de granita, si cateva televiziuni straine.

Dar, in concordanta cu cei care incepusera sa isi formeze opinii negative cu privire la calitatea “magicelor” produse turcesti, minunea nu a tinut prea mult. “Rapirea din Serai” a inceput sa dispara de pe peretii locuintelor romanilor emancipati  si au inceput sa fie inlocuite de produsele culturale vestice, evident superioare celor turcesti, chinezesti si rusesti care se gaseau(si inca se mai gasesc) prin piete. Vestita carpeta turceasca a fost repede indesata  intr-o zona a a kitch-ului extrem, iar bascaliile pe seama covorasului de perete au inceput sa apara din senin ca ciupercile champignon de import dupa… o ploaie occidentala. Din fericire romanii au gasit repede un inlocuitor care sa acopere spatiul ramas gol in urma renegarii obiectelor decorative de origine turceasca.  Moda vine acum din nord, laolalta cu romane de suspans care se vand in milioane de exemplare si mobila ieftina.

“Rapirea din Serai” a murit, traiasca autocolantele Ikea!

Foto consolegames.ro

Pe aceeași temă: