La sfarsitul lunii februarie, Newsom a scos al treilea LP, Have One On Me. Şi e…triplu. Doua ore de muzica. Cu instrumentatie mult mai bogata si influente foarte diverse. Blues, oriental stuff, folk. Joni Mitchell si Joan Baez. All in one. Chitara electrica, pian, tambura bulgareasca, banjo, mandolina, batai din palme si kora, instrumentul african de la care Joanna a imprumutat tehnica pentru harpa. Apropo de asta, duelul dintre harpa si kora din Go Long e grozav. ;)

Din pacate, ori Newsom s-a maturizat putin si nu se mai joaca atat de mult cu vocea, ori o fi de vina pauza pe care a facut-o din cauza nodulilor de pe corzile vocale :( , dar noile piese nu mai au chiar nebunia celor de pe primele albume. Toti criticii s-au repezit sa spuna “artista este, iata, mai matura, iata, mai gratioasa, iata, mai accesibila”. Dar iata ca eu sunt dezamagita, na.
Imi place si-mi place si-mi place muzica ei in continuare, dar nu pot sa spun ca nu mi-e dor de tipetele alea strapungatoare de copil care bate cu piciorul in podea. Ţipete care sunt prezente si pe albumul asta, dar asa, ca surprize pe unde nu te astepti, si mult mai blande. In schimb, poezia newsom-iana a ramas la fel de fascinanta.
It was dark; I was drunk and half-dead,
and we slept, knocking heads,
sitting up in the star-smoking air,
knocking heads like buoys
Meanwhile, I will raise my own glass
to how you made me fast
and expendable
and I will drink to your excellent health,
and your cruelty
Will you have one on me?
foto: Annabel Mehran












