Cam de cinci ani, de cand am gasit-o pe deviant. Ea avea 15 ani pe atunci si facea niste poze care-mi taiau respiratia. I loved her first. De atunci o urmaresc, de atunci ii adaug fiecare fotografie la favorites. Ce stalker inrait pot sa fiu. Asa ca, pana la urma, am pus mana pe e-mail si am chestionat-o putin. Pentru ca inainte nu stiam decat ca are 20 de ani, parul rosu, e din Istanbul si ii place Alex Kanevsky.
“Am inceput cu camera primita de la parinti in 2004. Faceam poze la tot ce imi placea. Acum ca studiez pictura, fac fotografiile cu aceasi minutiozitate si entuziasm cu care si pictez. Insa nu am o reala educatie in privinta asta.”
“Pentru mine exista doua feluri de fotografie. Sunt memoir-urile, momente incapsulate de catre oricine, oricand. Şi mai sunt imaginile surprinse de oameni capabili sa vada ratiunea estetica, dincolo de moment. Sa fii capabil sa aranjezi obiectivul, culorile si claritatea, sa contruiesti o compozitie atragatoare. Un fotograf isi evoca estetica in orice imagine.”
“Cinema-ul este unul dintre cele trei lucruri pentru care traiesc. Sesizez fiecare detaliu si poanta cand privesc un film. Sunt atat de atenta la lucrurile astea ca uneori ratez povestea si nu mai inteleg nimic. Ma las absorbita cu totul de muzica, de culori, de replici. Intodeauna ma gandesc la ceva creativ cand vad un film. Inafara de asta, multe dintre fotografiile mele sunt inspirate de emotiile pe care mi le-au imprimat diferite pelicule. As fi luat Oscarul daca prioritatea mea nu era fotografia :-)”.
“Sunt indragostita de cinemateca franceza. E ca si cand francezii ar avea o regula de genul “In filmele noastre, culorile vor fi mereu mai bogate, backgroundul mereu blurat si muzica mereu perfecta”. Am vazut un documentar de Stanley Kubrick si am descoperit cum a inceput el sa iubeasca fotografia gratie cinematografiei si ca si-a vandut primele fotografii revistei Look cand avea doar 16 ani. Mi-am zis – Wow, deci mai am sanse sa devin si eu regizor.”
Loading ...
