Susanna Majuri s-a născut în Helsinki, Finlanda, in 1978 şi e un fel de Bjork a fotografiei. (Mda, şi zisesem că mă las de comparaţii din astea de prost gust.)
La universitate o tot învăţau pe Susanna să fotografieze alb-negru, dar ea numai culori avea în cap. Culorile alea de apă rece şi neprietenoasă, apă care îţi dă senzaţia că urmează să se întâmple ceva. Şi nu ceva plăcut. Apă care spune poveşti de groază. Apă de mătase, apă învolburată, apă murdară. Apă transparentă dar infinită. Apă mică dar întunecată.
Dintre valuri răzbate teama de abandon. Personajele îţi inspiră nelinişte şi nesiguranţă. O să moară, o să rămână? Sunt vii, sau…? Pe cât de luminoase sunt fetele subacvatice ale Elenei Kalis, pe atât de întunecate şi pierdute sunt cele ale Susannei.
“I avoid womanhood. Everyone is a girl to me. She can be a woman in a red jacket to others, but she is a girl in an orange dress to me.”
Hainele din fotografii sunt mereu ale ei, dar nu le poartă înainte de fotoshooting, ca să fie mistice şi sălbatice, să nu păstreze amintiri ale vieţii de zi cu zi.
“I always have to almost lose someone and almost not. I don’t know, did I try to disappear myself when I got anorexia and tried not to exist at all. Then I was told that my heart won’t manage. I was there and I didn’t want to give up photographing.”
Fragmente de film, cu personaje roase de melancolie, dizolvate de singurătate.
“Îmi vine să le distrug şi mai tare, dar pe de altă parte, sunt romantică şi sper într-o rezolvare,” spune ea şi râde, un râs copilăresc, dar nervos şi răuprevestitor, ca apa din fotografiile ei.
Susanna Majuri: Äkkisyviä kuvia – Stories of Depth, 1/2
Susanna Majuri | MySpace Video
Susanna Majuri: Äkkisyviä kuvia – Stories of Depth, 2/2
Susanna Majuri | MySpace Video
Portofoliul Susannei la Helsinki School.
