1961. La varsta de 20 de ani, Bob Zimmerman iși renega atat originea evreiasca, precum și ascendența burgheza, inventandu-și o identitate boema, stapanit de imboldul de a cuceri lumea prin muzica sa.

Iși alege numele de scena Bob Dylan, probabil in onoarea poetului Dylan Thomas, deși el insuși a negat mereu aceasta origine pe parcursul carierei sale. ” Mi-am luat numele Dylan pentru ca am un unchi numit Dilion. Am schimbat ortografia numelui doar pentru ca arata mai bine. Am citit ceva din scrierile lui Dylan Thomas și nu seamana deloc cu ceea ce scriu eu.”

In toamna anului 1961, legenda a inceput sa se raspandeasca in cercurile pasionaților de muzica folk și de aici pretutindeni, dupa ce criticul Robert Shelton l-a auzit cantand la Gerde’s Folk City și a scris in “New York Times” despre faptul ca acest tanar deborda de talent. O luna mai tarziu, directorul executiv de la Columbia Records, John Hammond, semna un contract de inregistrare cu Dylan, iar proaspatul interpret și compozitor a inceput sa selecteze cantece pentru primul sau album.

Cantecele interpretate de vocea grava a lui Dylan și completate de recitarea unui poem despre moarte, sunau precum opera unui batran cantareț de blues, de culoare. Nimeni nu ar fi banuit ca in spatele acestei voci era un tanar alb, de numai 22 de ani, din Minessota. Ii dedica eroului sau, cantarețul american de folk Woody Guthrie, internat intr-un spital din New York, “Song To Woody”, cantec grav, care emoționeaza puternic, unul dintre cele mai impresionante din cele pe care Dylan le scrie in aceasta perioada.

1964. Dupa ce obosise sa fie in fruntea mișcarii de protest a generației sale, lanseaza albumul “Another Side of Bob Dylan”, teribil de introspectiv si de distanțat de actualitate, Dylan luandu-și in mod explicit ramas bun de la muzica și mișcarea folk in cantecul ” It Ain’t Me Babe”.

Cel mai personal cantec al acestui album era “Ballad in Plain D”, care vorbește cu dezamagire despre desparțirea lui Dylan de iubita sa, Suze Rotolo, cu care a fost impreuna mai mulți ani și care poate fi vazuta pe coperta albumului “Freewheelin’ “. Douazeci de ani mai tarziu, spunea ca este singurul cantec din repertoriul sau pe care dorea sa nu il fi lansat niciodata.

La scurt timp dupa desparțirea sa de Suze, Dylan s-a indragostit de cea mai cunoscuta reprezentanta a muzicii folk, Joan Baez. Relația aceasta a fost una benefica pentru amandoi, in special in momentul in care Baez a inceput sa inregistreze cantecele nelansate ale lui Dylan pe albumele ei și l-a prezentat zecilor de mii de fani ai ei, la concerte.

Dylan era nerabdator sa treaca dincolo de constrangerile muzicale acustice pe care le impusese mișcarea folk. La inceputul anului 1965, a inregistrat in studio “Bringing It All Back Home”, un album cu muzica pe jumatate electric, pe jumatate acustic, cu cantece complexe și incisive.

Cand și-a interpretat noile cantece cu trupa “The Paul Butterfield Blues Band”, in 1965, la Festivalul Newport Folk, publicul l-a fluierat și huiduit atat de tare, incat a fost nevoit sa plece de pe scena.

Un accident de motocicleta care a avut loc pe 29 iulie 1966 și care ar fi avut șanse reale de a fi unul fatal, s-a dovedit a fi pentru Dylan un moment oportun care i-a permis retragerea in solitudinea casei sale din Woodstock, alaturi de soția sa, Sara și fiul nou-nascut. Nu mai voia sa fie idolul generației sale: “A fi in centrul atenției este o povara. Iisus a fost crucificat pentru ca a ajuns sa fie in centrul atenției. Așa ca imi place sa dispar cat mai mult.”

Cum publicul sau parea a fi o hidra mitologica, avand o mie de capete, care pretindea tot mai mult de la idolul sau, neputand sa-i ierte slabiciunile sau oboseala, Dylan este nevoit sa se intoarca pe scena. In 1975, l-a vizitat in inchisoare pe Hurricane Carter, un boxer acuzat de o crima pe care el declara ca nu a comis-o. Pledoaria lui Carter a reprezentat sursa sa de inspirație pentru cantecul “Hurricane”. Cantarețul a dedicat un intreg concert strangerii unor fonduri pentru apararea lui Carter.

Bob Dylan s-a transformat dintr-un cantareț intr-un șaman al sunetelor. A patruns in conștiința unei intregi generații, aratand lumii ca muzica sa poate fi la fel de directa și de personala, precum un poem sau un roman.

Pe aceeași temă: