L’apollonide, en bref, este o lume claustrofoba, cu toata stralucirea sa, in care libertatea nu isi are locul. O casa inchisa, misterioasa, sumbra pe culoarele careia se misca lasciv sau mecanic fete imbracate in camasi albe sau rochii Jeanne Paquin. Citeşte în continuare

Le voyage du ballon rouge este un soi de completare, de intregire a povestii si a filmului din 1956, Le ballon rouge. Aici sunt surprinse mai degraba relatiile dintre personaje, vazute cumva prin prisma acestui balon care uneste timpurile, copilaria a doi baieti. Citeşte în continuare

Intr-o zi , un baietel, ducandu-se la scoala gaseste un balon mare, rosu agatat de un stalp de iluminat. Baiatul reuseste sa se urce pe stalp si sa ia balonul; din ziua aceasta balonul va deveni cel mai bun prieten al sau si-l va urma precum un caine. Citeşte în continuare

Cria cuervos este un film despre care am evitat sa scriu. Este genul de film pe care il pastrezi  egoist in memorie si pe care nu iti vine sa-l impartasesti cu orice si oricum. Citeşte în continuare

Copiii sunt maturi, copiii spun adevaruri crude despre viata, copiii pot privi moartea in ochi fara sa planga, copiii sunt insensibili cateodata, dar tot ei, pusi in fata unei situatii limita, a unei persoane care le respinge afectiunea, devin agresivi, isi arata dintr-odata zidul de protectie si refuza comunicarea. Citeşte în continuare

Ce faci atunci cand te aflii in fata unui corp lipsit de viata, atunci cand vezi slabiciunea, fragilitatea, cand  sub ochi ti se infatiseaza dintr-o data  un om abandonat, un om caruia sistemul de protective i s-a sfaramat? Citeşte în continuare

Violetta priveste uimita sanctuarul mamei in care sunt fel si fel de obiecte, papusi, flori artificiale, blanuri, capete de mort. Un tablou mort la care mama o invita pe Violeta sa ia parte. Citeşte în continuare

Au revoir, les enfants, un film fragil ca si Les choristes ori Rouge comme le ciel, in care copiii isi reconstruiesc lumea dupa regulile proprii, pastrandu-si gravitatea, bucuria jocului si emotia, ne dezvaluie o altf fel de poveste, o zi cruda de ianuarie care nu va mai putea fi uitata. Citeşte în continuare

Laotong este  legamantul pe care il fac Snow Flower si Lily, considerate a fi compatibile si predestinate a fi impreuna, este legamantul pe care il fac Sophia si Nina,  in epoci diferite, in contexte diferite. Nina si Sophia de fapt continua, intregesc aceasta poveste induiosatoare, de credinta, loialitate, prietenie si indoiala, pretrecuta in China secolului 19. Citeşte în continuare

O lume tipar, ca si paginile foto copiate de Lucy, un peisaj anost, in culori pale in care Lucy paseste ca-ntr-un vis ; un alb imaculat si un tub de plastic patrunzand in gatul fetei, o frumoasa Cenusereasa asteptand sclipirea salonului. Si iata ca salonul, dupa miezul noptii, incepe sa se compuna ca si un puzzle. Citeşte în continuare

Thomas este autor de benzi desenate si ajunge aparent intamplator in oraselul copilariei sale. El este Thomas cel care nu a mai scos nicio carte de benzi desenate timp de cinci ani, el este cel care vrea sa scrie o alta poveste, o poveste mult mai personala, dar pe care nu a gasit-o inca. Citeşte în continuare

Ti-e frica de intuneric ? Ti-e frica sa privesti o pisica neagra in ochi pentru ca ti-aduce ghinion ? Ti-e frica de fetita infasurata in sarma ghimpata ? Ti-e frica sa vorbesti pentru ca pe limba ti s-au capsat flori de mar ? Daca da, a venit ora povestilor macabre, nu intr-atat de infricosatoare pe cat ar parea ele, dar indeajuns de bolnavicioase. Citeşte în continuare

Jean si Veronique sunt la un picnic impreuna cu fiul lor si incearca sa rezolve exercitiile la gramatica ale baiatului. Citeşte în continuare

Te-ai gandit vreodata cum e sa fii orb ? Cum iti poti reorganiza intregul univers dupa alte reguli decat cele sigure, ale vederii ? Cum e sa cresti un copil orb ? Dar ce viitor poate avea acest copil ? Ai vazut vreodata cum se joaca copiii orbi? Citeşte în continuare

Filmul Kirei Muratova „ Motive cehoviene” are la baza povestirea lui Cehov „Oameni dificili” si piesa neterminata, intr-un act, „Tatiana Repina”. Citeşte în continuare

Intr-un micut sat ceh se contureaza portretul unei familii, o cronica de familie induiosatoare, in care tatal, Imrich incearca sa ofere celor doua fiice un viitor sigur si lipsit de griji. Citeşte în continuare

Ce reprezinta tara in care te -ai nascut pentru tine? Cat de departe mergi pentru a reusi sa te hranesti si cat rezista credinta ta? Citeşte în continuare

Cum poti sa o iei  de la inceput  atunci  cand  tot  ceea ce anunta lumea din jurul tau este doar destramare ? Care este acel refugiu pe care il cauti, il simti, dar care dispare  odata cu o noua zi ? Citeşte în continuare

Ce inseamna a imbatrani se intreaba Nozomi in Air Doll ? Cum e sa suporti neputinta varstei si pielea care si-a pierdut expresivitatea tineretii? Cum e sa revii la parintii care te-au crescut si sa privesti gesturile lor neindemanatice si obosite ? Citeşte în continuare

Copilul in fata mortii, asa cum este Jeliza – Rose in Tideland, trecand si prin moartea mamei, desfigurata si abandonata alaturi de pantofii ei si de ambalajele de la KIT KAT sub o lumina ireala, mumie pastrandu-si in cocon placerile, apoi descoperindu-si tatal mort in casa bunicii. Doua morti neconstientizate, dublu abandon. Citeşte în continuare

In pendula ceasului se vede masa, Johan, Esther, copiii. Intr-o imagine deformata. Timpul s-a oprit. Dintr-odata mecanismul ceasului s-a oprit, timpul s-a oprit ca si o bataie de inima. Apoi zgomotele de zi cu zi, zgomotele de munca, bruiajul asurzitor in contrast cu momentele de liniste, de tacere in care auzi respiratiile. Citeşte în continuare

Ce vrei sa te faci cand vei fi mare? Ce vis mare ai? Oricare ar fi aceasta dorinta, nu o uita, urmeaz-o. Fa tot ceea ce iti sta in putinta pentru a o realiza. Asculta-ti inima. Ai nevoie de o zi, de o singura zi pentru a-ti aminti. Pentru ca visul tau sa capete concretete. Citeşte în continuare

Din ce e facuta lumea ? Ce inseamna sa ai o inima ? Ce inseamna a imbatrani ? Cum poti trai o zi fara a cunoaste nimic ? Nici pericolul, nici teama, nici frigul, nici umilinta ? Citeşte în continuare

Lumea nu este facuta pentru oamenii singuri, spune Lasse, tatal lui Par, dupa ce cortina s-a ridicat. Acesta este firul rosu care va strabate povestea. Doua familii isi iau micul dejun la mese diferite. Citeşte în continuare

Ce inseamna de fapt a vorbi? A putea articula cuvintele, a rosti in fata celuilalt ceea ce simti, ceea ce nu mai poate fi amanat? Cum spui “imi pare rau”, “mi-e dor de tine”, “ as vrea sa-mi vad copiii acum”, cand trupul ti-e paralizat si vederea e singurul simt care ti-a ramas? Citeşte în continuare

Asaza-te pe banca, in gradina. Asculta. Atinge. Gusta. Simte. Priveste oamenii care trec pe langa tine. E liniste. Ce e linistea ? Ce e noaptea ? Ce e un mar ? Citeşte în continuare

Ne umplem casele cu obiecte, cu lucruri de care suntem atasati; si intr-o zi renuntam la toate acestea. Citeşte în continuare

Cea mai frumoasa poveste ; aici e tot :  sa-mi fii aproape, sa nu ma pierzi, sa nu te indepartezi. Este vorba despre tine, despre mine, despre noi, despre felul in care ne atingem, despre zilele in care suntem singuri, despre fricile si slabiciunile noastre. Despre vis si neputinta. Citeşte în continuare